Acest proiect îşi propune readucerea în atenţia publicului român a unui text complex (insuficient valorificat), în care se regăsesc marile teme ale literaturii patristice orientale. Maxim se dovedeşte aici un gânditor original, care priveşte lucrurile dintr-o dublă perspectivă, a unui fin metafizician şi a unui profund ascet şi teolog. Ediţia bilingvă va cuprinde în paralel textul grecesc al ultimei ediţii critice şi o nouă traducere românească adnotată.

Opera lui Maxim Mărturisitorul (cca. 580-662) este binecunoscută în spaţiul românesc, îndeosebi prin efortul şi contribuţiile variate ale Părintelui Dumitru Stăniloaie. Începând cu prima jumătatea a secolului al XX-lea, datorită curentului neopatristic, opera şi gândirea Sf. Maxim au fost readuse în atenţia specialiştilor şi a publicului larg prin traducerile, monografiile, studiile şi articolele semnate de teologi de renume.

Quaestiones ad Thalassium, scrisă probabil între 630 şi 634, face parte din operele principale ale Sf. Maxim. „Prezbiterul şi egumenul” unei mănăstiri libiene, Thalassius, îi adresase 65 de întrebări cu privire la tot atâtea pasaje scripturistice dificile. Titlul grecesc al lucrării (în traducere: „Despre diferite [pasaje] dificile din Sfânta Scriptură”) prefigurează conţinutul său exegetic. În exegeza sa duhovnicească, Maxim foloseşte metoda alegorică de interpretare. Chiar dacă modul de abordare nu este unul sistematic (dată fiind natura lucrării: răspunsuri şi clarificări ale unor întrebări variate), totuşi, privită în ansamblu, Quaestiones ad Thalassium vădeşte o viziune teologică, cosmologică şi antropologică profundă, unitară şi coerentă. Întreaga argumentaţie se concentrează în jurul ideii de îndumnezeire a omului şi odată cu el a întregului cosmos. Iar premisa îndumnezeirii (deci, a mântuirii) este Întruparea Logosului lui Dumnezeu.

Gândirea originală, profundă, amplu nuanţată, exigenţa în exprimare, viziunea din dubla perspectivă, a unui fin metafizician şi a unui profund ascet şi teolog, au făcut din această scriere un reper pentru autorii bizantini care i-au urmat (e.g. Ioan Damaschinul, Nichifor Mărturisitorul). Însă, odată cu traducerea latinească realizată de Iohannes Scotus Eriugena (sec. al IX-lea), opera lui Maxim ajunge să fie cunoscută şi în spaţiul occidental.

 Quaestiones ad Thalassium este cunoscută cititorilor şi specialiştilor români în special cu titlul oferit de Părintele Dumitru Stăniloaie, Răspunsurile către Talasie, în traducerea cuprinsă în volumul al III-lea al Filocaliei româneşti (prima ediţie a apărut la Sibiu în 1947).

Proiectul de faţă îşi propune să ofere prima ediţie bilingvă a textului Quaestiones ad Thalassium. Textul grecesc va fi preluat din ultima ediţie critică apărută în două volume în prestigioasa colecţie Corpus Christianorum Series Graeca [CCSG 7 şi 20]: vol. 1 (Quaestiones I-LV), 1980; vol. 2 (Quaestiones LVI-LXV), 1990. Traducerea îşi propune să urmeze fidel ediţia critică citată, să dezvăluie într-o limbă română actuală (nu „arhaizată” sau „neologizată”) profunzimea gândirii şi varietatea în exprimare a lui Maxim. Această ediţie va beneficia de suportul cercetărilor moderne, tot mai aplicate şi mai minuţioase (ca de exemplu volumul Maxime le Confesseur Questions à Thalassios [SC 529], introd. şi note de J.-C. Larchet, trad. fr. de F. Vinel, 2010). În general, notele vor urmări explicitarea termenilor cheie, stabilirea paralelelor cu alte texte ale autorilor „păgâni” sau creştini, corespondenţe cu alte pasaje din opera lui Maxim. Primul volum din acest proiect va cuprinde primele 40 (din 65) de răspunsuri la întrebările lui Thalassius.

În concluzie, acest proiect îşi propune readucerea în atenţia publicului român a unui text în care se regăsesc marile teme ale literaturii patristice orientale.

Nicolae MOGAGE